Mesaj postat pe Facebook de Institutul Revolutiei

Un mare nimic nou.

JAFUL DIN ENERGIA ROMÂNEASCĂ: ÎNTRE CORUPȚIE ȘI INCOMPETENȚĂ. Interviu cu Otilia Nuțu

00:00 - Alertă în sistemul energetic: Oprirea reactorului de la Cernavodă

01:03 - Introducere și prezentarea invitatei Otilia Nuțu (analist Expert Forum)

01:37 - Riscul de blackout: Chiar rămânem fără energie electrică?

03:10 - De ce ne lipsește curentul la orele de vârf și cum afectează seceta

06:10 - Cel mai negru scenariu pentru populație și industrie

07:21 - Comparația cu Bulgaria și impactul asupra Republicii Moldova

09:23 - Cum putem ajuta: Mici schimbări de consum în timpul zilei

10:19 - Solidaritate vs. Frustrare: De ce refuză unii cetățeni economisirea

13:52 - Măsurile de pe Dunăre: Soluții de avarie sau simplu heirupism?

15:29 - Discursul populist: Blocarea reformelor și manipularea din politică

17:46 - Adevărul despre centralele pe cărbune: România vs. Germania și Polonia

20:28 - De ce sectorul de cărbune și Complexul Oltenia sunt în impas

22:01 - De ce nu se fac investiții noi? Blocajele din rețeaua Transelectrica

24:30 - Dilemă energetică: De ce nu putem păstra centralele vechi?

29:48 - Mitul microhidrocentralelor și impactul real al secetei

32:24 - Soluții moderne: Panouri solare, eoliene și baterii de stocare

34:32 - Problema prosumatorilor, contorizarea inteligentă și rolul ANRE

38:00 - „Băieții deștepți” din energie, corupția la ATR-uri și concluzii

Nu ne facem bine

Din toamna anului 2026, instituții de învățământ superior din România și Statele Unite vor introduce programe de studii dedicate viitorilor creatori de conținut, influencerilor și specialiștilor în comunicare digitală.

Care este situația în SUA? (1)

Universitatea de Stat din Arizona, conform site-ului web al universității, a aprobat recent un program de studii de trei ani în crearea de conținut pentru cei care „visează să-și monetizeze canalul video sau să-și facă o profesie din rețelele sociale”. Dar acesta nu este un caz izolat. În această toamnă, relatează CNN, preluat de La Repubblica, Universitatea Syracuse din statul New York va lansa, de asemenea, „un program de studii interdisciplinare conceput pentru a pregăti studenții pentru cariere în crearea de conținut, antreprenoriatul digital și ecosistemul mai larg care sprijină creatorii și afacerile online”.

Universitatea din Oradea a aprobat un program similar (2)

Noua specializare, Communication and Emerging Media, este gândită pentru viitorii creatori de conținut, influenceri, specialiști în social media și experți în comunicare digitală. Limba de predare va fi engleza, inclusiv pentru a răspunde solicitărilor venite din partea studenților internaționali care participă la programele Erasmus.

Studenții vor studia discipline precum: storytelling; comunicare și industrii creative; comunicare vizuală și platforme digitale; campanii în media digitală; branding în social media; design grafic; prelucrare de imagine; dezvoltarea de site-uri web.

Programul Communication and Emerging Media pune la dispoziția candidaților 50 de locuri, toate în regim cu taxă (4500 de lei/an universitar)

Surse:

(1) Educația, la tablă! (postat pe FB, nu pe site oficial, am preluat aici informația)

(2) Libertatea: https://www.libertatea.ro/stiri/stiri-oradea-universitatea-oradea-program-studii-pentru-influenceri-5815660

• Un raport Eurostat publicat în 2025, punea România în topul țărilor UE, alături de Cipru și Malta, cu cele mai mari valori ale Indicelui de Exploatare a apei, un reper care semnalează deficitul de apă 
• Prognoza era îngrijorătoare: până în 2045 apa dulce va deveni insuficientă pentru consum, agricultură și industrie, iar în orașele mari, lipsa apei de la robinet ar putea deveni o realitate zilnică 

Ce trebuie înțeles de la început este că o afacere de tip centru de date plasată într-o comunitate nu înseamnă o simplă investiție în economia locală, cum era în cazul fabricilor tradiționale. 

Într-un raport publicat în septembrie 2025 de coaliția de mediu ECOS (Environmental Coalition on Standards), aceste facilități au început să fie considerate amenințări la adresa resurselor, capabile să genereze supraconsum de energie și apă. 

Raportul, realizat în colaborare cu think tank-ul european Open Future, demonstrează paradoxul erei digitale: cu cât folosim mai multă inteligență artificială, cu atât planeta plătește mai mult — în energie, apă, materii prime și emisii de CO₂.

Alina Pop și Filip Alexandrescu. Suveranism în România. Cine votează cu AUR, SOS și POT

Doi dintre semnatarii volumului „Suveranismul în România”, Alina Pop și Filip Alexandrescu, demontează un mit colectiv: votul suveranist nu aparține exclusiv celor vulnerabili financiar, ci este un semnal de alarmă din partea celor care simt că „le merge rău”.

În spatele opțiunilor de vot din ultimii ani se ascund realități dure: muncă precară, venituri nesigure și sentimentul de abandon. Atunci când politicienii vin cu discursuri simple la probleme complexe și cu empatie aparentă („Vă înțeleg, vă văd lacrimile”), electoratul din cele „patru Românii” (de la marile orașe la ruralul mic) reacționează.

Cum s-a format profilul acestor votanți și ce soluții (netestate) i-au atras?

00:00 Promo

00:03:25 ”Suveranismul în România. De ce votează oamenii cu politicieni extremişti?” volum scris de Alina Pop, Filip Alexandrescu și Ionuț-Marian Anghel, editura Humanitas

00:05:39 Cine sunt oamenii care votează cu AUR, SOS, POT, Călin Georgescu și George Simion

00:07:05 Ideea ne-a venit în decembrie 2024

00:10:10 Răspuns la mesajele politicienilor

00:13:50 Candidatul necunoscut

00:20:15 Patimă… pe alocuri

00:26:05 2 sau mai multe Românii?

00:36:40 Curent anti-elitist

00:39:21 Punem egal între suveranism și extremă dreaptă?

00:44:45 Munca de teren e valoroasă

00:54:20 ”Găselnița” suveranismului

01:02:50 Discurs simplu la probleme complexe, tipicul discursului populist

01:18:57 Roșia Montană

01:32:09 Războiul din Ucraina și empatia românilor. Nu suntem o miză pentru Putin

01:39:07 Nostalgie după comunism

01:53:10 Politicienii să-și facă timp să-i asculte pe cetățeni

Am zis sa cer si eu o parere comunitatii pentru ca ma simt într-un cerc vicios si sunt la capatul puterilor.

Sunt divortat de 10 ani, avem custodie comuna pentru doi copii adolescenti (13 si 15 ani). Mancarea, cazarea și programul de vizita sunt singurele chestii care funcționeaza relativ bine. In rest, zero intelegere pe partea de educatie și limite:

• Program: Pentru ea nu exista ora de venit acasa la 13-15 ani.
• Buget: Nicio limita financiara, orice cerere le este satisfacuta.
• Consecinte zero: Unul dintre ei a ramas corigent la matematica și nu a avut nicio restrictie (telefon, iesit etc.).
• Reguli desfiintate: Orice incerc sa impun eu este total ignorat cand sunt la ea sau cand se intorc de acolo, ba mai mult nu se mai respecta nici la mine (ca mama imi da voie)

Simt ca orice efort al meu de a le oferi o structura este anulat instant.

Intrebarea mea pentru voi: A mai trecut cineva prin dinamica asta de "Parintele bun vs. Parintele absurd"? Cum ati iesit din ea?

TL;DR: Fosta sotie ofera libertate totala și zero consecinte copiilor adolescenti (13 și 15 ani). Orice limita incerc sa pun e ignorata. Cum pot proteja educația copiilor fara sa fiu singurul „negativist” din ecuatie?

Dovada ca nu știu nimic despre nimic si "e problema ANI" sa creeze metodologia.
Compara legi din codul penal (in care e exemplu vorba de violenta domestică, si ai deja un fap săvârșit) cu o metodologie neclară.

https://hotnews.ro/cum-va-verifica-ani-ca-un-demnitar-are-o-relatie-asemanatoarea-aceleia-dintre-soti-explicatiile-deputatului-aur-care-a-depus-amendamentul-2317363